Ei da, am fost curios să văd cum se simte pe limbă vinul alb pe care francezii din nordul văii Ronului îl amestecă sârguincioşi cu vinul roşu (Syrah) într-o reţetă consacrată şi de succes: Cote-Rotie. Fiind un soi pretenţios şi capricios, am ales un vin mai de calitate pentru prima degustare, pe numele lui Viognier Eden Valley 2006 al australienilor de la Yalumba.
Deşi n-am stat cu pixul în mână la degustare, îmi amintesc un nas puternic floral cu tente minerale, o corpolenţă medie-plină, un vin onctuos, cu finish lung. Un vin parfumat, plăcut, cu aciditate bună. A mers ca focul acompaniat de Grana Padano, şi cu paste cu mozarella, roşii şi şuncă (bucatini amatriciana).
Un mic sfat: vinul ascunde şăgalnic cele 14.5% vol. de alcool, care deşi nu se simt mai deloc, există şi lucrează!
Deşi n-am stat cu pixul în mână la degustare, îmi amintesc un nas puternic floral cu tente minerale, o corpolenţă medie-plină, un vin onctuos, cu finish lung. Un vin parfumat, plăcut, cu aciditate bună. A mers ca focul acompaniat de Grana Padano, şi cu paste cu mozarella, roşii şi şuncă (bucatini amatriciana).
Un mic sfat: vinul ascunde şăgalnic cele 14.5% vol. de alcool, care deşi nu se simt mai deloc, există şi lucrează!
