Pentru că n-au fost suficiente 170 de vinuri în 3 ore duminică, am zis să recidivăm aseară la locul cunoscut, Ginger, alături de Marc Dworkin de la Bessa Valley, Ghenadie Bobeică şi Mircea Niculescu de la WineRo (reprezentantul Bessa Valley în România) şi alţi prieteni.
Subiectul a fost unul interesant: degustare de Merlot şi Cabernet Sauvignon în palierul de preţ 20-35 de lei, dar nu oricum, ci în orb! A fost chiar prima dată când am făcut o degustare blind, şi rezultatele au fost destul de interesante. S-au strecurat şi câteva vinuri puţin sub 20 de lei, şi bine au făcut!
Înainte de a enumera vinurile, vreau să spun că peisajul vinului românesc ce poate fi achiziţionat de la raft din magazinele tip supermarket şi hypermarket este dezolant. Din 15 probe degustate, nu mai puţin de 7 vinuri au avut defect fie de dop, fie mercaptani, fie infecţii bacteriale, fie greşeli tehnologice. Este inadmisibil ca un vin de peste 4-5 EUR sticla să fie comercializat în halul ăsta. Nu-mi pot imagina ce-o fi în mintea producătorilor când dau drumul din cramă unor astfel de porcării, care nu le fac cinste, şi care le erodează continuu şi puţinul capital de imagine pe care şi l-au construit cu greu pe umerii unor vinuri corecte. Nimeni nu câştigă din asta pe termen lung, nici consumatorul, nici producătorul.
Am început cu Merlot, iar participanţii au fost:
Subiectul a fost unul interesant: degustare de Merlot şi Cabernet Sauvignon în palierul de preţ 20-35 de lei, dar nu oricum, ci în orb! A fost chiar prima dată când am făcut o degustare blind, şi rezultatele au fost destul de interesante. S-au strecurat şi câteva vinuri puţin sub 20 de lei, şi bine au făcut!
Înainte de a enumera vinurile, vreau să spun că peisajul vinului românesc ce poate fi achiziţionat de la raft din magazinele tip supermarket şi hypermarket este dezolant. Din 15 probe degustate, nu mai puţin de 7 vinuri au avut defect fie de dop, fie mercaptani, fie infecţii bacteriale, fie greşeli tehnologice. Este inadmisibil ca un vin de peste 4-5 EUR sticla să fie comercializat în halul ăsta. Nu-mi pot imagina ce-o fi în mintea producătorilor când dau drumul din cramă unor astfel de porcării, care nu le fac cinste, şi care le erodează continuu şi puţinul capital de imagine pe care şi l-au construit cu greu pe umerii unor vinuri corecte. Nimeni nu câştigă din asta pe termen lung, nici consumatorul, nici producătorul.
Am început cu Merlot, iar participanţii au fost:
- Vinul Cavalerului 2007, SERVE Ceptura, 20 lei - defect, mercaptani sau suprabaricare de struguri necopţi în stejar românesc
- Măiastru 2008, Crama Oprişor, 18 lei
- General Raşcu 1933 2006, Tenuta Odobeşti, 21 lei - defect, mercaptani, bretanomyces
- La Cetate 2007, Crama Oprişor, 33 lei
- Prince Mircea 2006, Vinarte, 36 lei - defect, acetaldehidă, iz de muşama udă
- Olvis 2007, Vest Pan SA, Mangalia, 6 lei - defect de dop
- Easy by Enira 2008, Bessa Valley, Bulgaria, 30 lei
Topul preferinţelor mele a fost Easy by Enira, urmat de Măiastru şi de La Cetate, ceea ce m-a surprins foarte tare! La Cetate Merlot 2007 este un vin chiar reuşit şi destul de complex, deci rezultatul cred că poate fi atribuit unei stocări nefericite a sticlei.
La Cabernet Sauvignon participanţii au fost:
La Cabernet Sauvignon participanţii au fost:
- Măiastru 2008, Crama Oprişor, 18 lei
- Vinul Cavalerului 2007, SERVE Ceptura, 20 lei - defect, nas sulfuros, mercaptani
- Domeniile Sâmbureşti 2007, Domeniile Sâmbureşti, 21 lei - extrem de astringent, acru, sec, tanini rugoşi şi duri
- Castel Bolovanu 2006, Vinarte, 24 lei - defect, iz de muşama udă
- Barricat 2005, Oenoterra Tohani, 28 lei - nas plat, gust neplăcut, astringent
- La Cetate 2007, Crama Oprişor, 35 lei
- Beringer 2004, California, SUA, 21 lei - defect, bretanomyces
- Cabernet by Enira, Bessa Valley, Bulgaria, 35 lei
Preferinţele mele au fost Cabernet by Enira, urmat de Măiastru şi de La Cetate! Deci istoria s-a repetat, La Cetate a fost surclasat de inferiorul Măiastru, dar asta se datorează stocării defectuoase a primului. Nu este vinul pe care-l ştiu destul de bine.
Una peste alta, vinurile de la Bessa Balley s-au comportat foarte bine, au fost preferate unanim de participanţi. Poate dacă am fi avut sticlele de la La Cetate păstrate în condiţii civilizate, rezultatul ar fi fost altul, însă aşa cum a fost n-am nimic de comentat.
Este totuşi interesant de remarcat că la o degustare comparativă în orb tind să iasă în evidenţă vinurile cu fructuozitate mare, ceea ce nu este neapărat un criteriu determinant în evaluarea calităţii. De asemenea, contează foarte mult vinul de dinainte: dacă ai nimerit unul cu defecte sau un vin prost, acesta tinde să ridice vinul care urmează doar datorită efectului de contrast.
Una peste alta, vinurile de la Bessa Balley s-au comportat foarte bine, au fost preferate unanim de participanţi. Poate dacă am fi avut sticlele de la La Cetate păstrate în condiţii civilizate, rezultatul ar fi fost altul, însă aşa cum a fost n-am nimic de comentat.
Este totuşi interesant de remarcat că la o degustare comparativă în orb tind să iasă în evidenţă vinurile cu fructuozitate mare, ceea ce nu este neapărat un criteriu determinant în evaluarea calităţii. De asemenea, contează foarte mult vinul de dinainte: dacă ai nimerit unul cu defecte sau un vin prost, acesta tinde să ridice vinul care urmează doar datorită efectului de contrast.
5 comments:
Foarte interesante lucruri faceti voi acolo!
Cu siguranta trebuie sa fie ceva in neregula cu pastrarea vinurilor La Cetate.
Eu am o teorie: vinurile de tipul la Cetate, sau unele de Segarcea, etc, sunt tratate mai "delicat" decat cele din game inferioare, si astfel mai predispuse la alterari cauzate de pastrarea necorespunzatoare. Astfel se poate ajunge ca dupa 6 luni de stat in raft sau in depozitul retailerului (foarte putini au humidor sau alte asemenea) vinul de jos, dar tratat termic mai energic, sa para mai proaspat, mai vioi decat ruda sa mai eleganta. Unde mai pui ca rafturile racite sunt un lux inutil pentru retaileri...
Să ştii că e posibil, deşi nu mă pricep prea bine la chimia vinurilor. Am întâlnit multe vinuri scumpe distruse în proporţie mai mică sau mai mare de stocarea defectuoasă decât vinuri ieftine. Ori vinurile ieftine au rulaj mai mare şi petrec mai puţin timp pe raft, ori or fi tratate mai puternic chimic. Poate un specialist să ne lumineze şi pe noi...
Si eu m-am gandit la posibilitatea ca vinurile ceva mai scumpe avand mai putina cautare in supermarketuri si fiind astfel pastrate pe perioada mai lunga sa aibe mai mult de suferit.
In cazul acesta solutia ar fi ca pentru vinurile din aceasta categorie achizita sa se faca pe alte cai.
Păi cam asta trebuie făcut indiferent de calitatea vinului, pentru că mai toate sunt păstrate criminal de nepăsător... Şi cumpărând de la astfel de indivizi, îi susţii fără să vrei în greşeală!
Plus că acum mai toţi fac livrări, gratuite sau nu.
Trimiteți un comentariu