Nu o dată m-am gândit care ar fi cel mai bun mod de a cunoaște și înțelege un nou soi de vin. Să zicem că am "fumat" pinotul, cabernetul și multe alte soiuri celebre și acum am vrea să vedem și noi cum e un Riesling german sau un Gewurztraminer sau un Sylvaner sau un ________ (completați voi cu un soi pe care nu l-ați gustat încă).
Deci? Cum facem? Cea mai simplă variantă ar fi să dăm fuga la cel mai apropiat supermarket/hypermarket/magazin de vinuri și să dăm iama în primul vin întâlnit pe raft și făcut din acest soi. Dar de unde știm noi că producătorul respectiv a reușit să pună în sticlă un produs reprezentativ pentru soiul vizat? În definitiv, de câte ori n-am băut vinurile unor producători cunoscuți, care au dezamăgit profund la capitolul tipicitate de soi?
Am mai putea alege calea mai dificilă a căutărilor pe internet, în speranța că vom găsi vreo recomandare credibilă a unui produs care să reflecte corect soiul.
Cei care cred că există vreo corelație reală între preț și calitate pot opta pentru un vin peste medie, în speranța că vor găsi în acel palier de preț un produs cinstit, corect.
Am mai putea alege și varianta de a cumpăra mai multe vinuri de la producători diferiți și a încerca să comparăm vinurile în speranța că vom identifica anumite caracteristici comune tuturor vinurilor. Sau măcar comparativ cu definiția soiului.
Deci, până la urmă, cum e mai bine? N-am un răspuns. Voi ce credeți?
4 comments:
o sa-ti spun parerea mea: eu cred ca in ziua de azi si cu tehnologia de azi(mai ales) tipicitatea de soi este "optionala". Ce vreau sa spun? Cred ca pana la urma unui specialist ii iese vinul cum vrea el(as trage o linie sub "cum vrea el", dar nu stiu cum:)), si nu cum este tipic(istoric). Apoi, cred ca mai ales in lumea noua- tocmai alterarea tipicitatii, obtinerea unui gust nou dintr-un soi vechi este ceva de urmarit.
Acum si parerea mea:
George, in mare parte ai perfecta dreptate. O buna parte dintre vinurile de astazi sunt mai mult opera vinificatorilor, si mai ales in lumea noua. Dar gustul diferit al unui soi anume este dat si de arelul geografic in care este produs. De exemplu, Sauvignon Blanc-ul neo-zeelandez are acel gust tipic de "iarba" pe care nu-l mai intalnesti nicaieri. Si nu cred ca e vorba musai de stilul impus de vinificator, cat de zona in care este produs...si exemplele pot continua. Produsul final este undeva pe la mijloc, poate cu un plus la capitolul manipulare in cazul lumii noi.
Alterarea tipicitatii este de urmarit, dar nu neaparat de apreciat. Pana la urma, totul depinde de gusturile fiecaruia. Prefer sa beau 3 Sauvignon-uri de Sancerre care sunt diferite (cu toate ca fac parte din aceeasi regiune) decat sa beau 3 chiliene care au acelasi coordonate gustative...
Sunt de acord ca fiecare vinificator face ce vrea din strugurii lui, insa de aici si pana la moartea tipicitatii de soi... In fisa de evaluare OIV se puncteaza tipicitatea de soi, deci se pare ca nu este, inca, ceva de domeniul istoriei :-)
Si daca vrei sa remarci ce anume aduce nou vinul de lumea noua, nu trebuie mai intai sa cunosti etalonul? La ce te raportezi altfel? Nu cumva ceea ce spui tu inseamna mai degraba crearea unui alt etalon dupa stilul celor din lumea noua?
Daca vreau sa cunosc tipicul unui soi, ma informez asupra originii si asupra producatorilor respectabili din regiunea cu pricina, si incerc sa fac rost de un vin apreciat, de regula nu foarte ieftin. Cam asta ar fi.
Trimiteți un comentariu