sâmbătă, 14 mai 2011

Merlot neaoș (cu o excepție)

Așa cum am promis, următoarea degustare în orb a avut ca protagonist Merlot-ul din România cu o excepție: Easy by Enira de la vecinii bulgari. Întâlnirea a avut loc pe data de 11 mai la restaurantul știut, Ginger, unde s-au străduit să evalueze cele 16 vinuri Alin, Dana și Ionuț, Radu, Ghenadie, Răzvan, Cezar Filip și Doru Pencea (gazdele noastre) și invitații speciali Lorena Deaconu de la Cramele Halewood și Alex Achim de la Domeniile Săhăteni.

Le mulțumesc și celor care nu ni s-au putut alătura, dar care ne-au trimis câteva din vinurile lor spre delectare: Misha Rotenberg de la Crama Rotenberg și Costel Cainamisir de la Vinarte.

Iată și vinurile evaluate, clasamentul general și opțiunile mele:


Primul clasat, Erotikon 2008 de la Crama Oprișor, m-a impresionat printr-un nas complex, elegant și printr-un gust catifelat, rotund, cu lemn superb integrat. Un vin cu tipicitate bună. Cred că vinurile din seria Erotikon se află acum în forma lor maximă; merită încercate, dacă le (mai) aveți pitite prin pivniță.

Prince Mircea 2008 a avut un nas mediu cu note de lemn și fruct, tanini cam aspri, un gust predominant de vișine și prune și ceva note lăptoase. Tipicitatea și corpul l-au ridicat în clasament.

Easy by Enira mi s-a părut de astă dată cam prea taninos, cu notele lemnoase prea ostentative și cu o amăreală pe final ce a depășit fructul și aromele dulci cu care ne-a obișnuit acest vin.

Ca de obicei, La Putere de la Cramele Recaș a fost ușor de ghicit, un vin tânăr, modern, cu note de fruct, dulci, vanilate în nas, destul de rotund în gură, intens, însă lăsând o impresie de vin prea comercial.

Prahova Valley Special Reserve de la Cramele Halewood a avut, cred, cel mai bun raport calitate-preț. Deși un vin comercial și în ciuda unei tipicități puțin deficitare, notele aromatice fine și gustul echilibrat l-au ajutat să obțină de la mine 80-82 de puncte.

Surpriza emisiunii a constituit-o un vin necunoscut, Vinul pentru prieteni 2007 de la Nicoară și Fiul, care în ciuda unei astringențe puțin ridicate a reușit să-mi smultgă 82 de puncte.

Vinurile de la Crama Rotenberg, Notorius 2007 și Menestrel 2008, au dezamăgit puțin, lipsa complexității, prin astringența prea ridicată și printr-un gust gol (Notorius). La fel și Nomadul 2007 de la Domeniile Săhăteni, un vin în cădere. Nici merlotul de la Prince Stirbey nu a impresionat, lăsând o impresie de corp deficitar în ciuda rotunjimii din gură.

10 vinuri din 16 au trecut pragul de 80 de puncte și niciunul nu a coborât sub 75 (cu excepția celui defect), ceea ce confirmă afirmația Lorenei că merlotul nu te înșeală niciodată. Un soi din care se poate scoate un vin previzibil peste medie, dar pe care cu greu îl poți urca la un nivel de excelență. Asta s-a văzut și la această degustare, unde majoritatea vinurilor au fost cu tanini puternici, uneori deranjanți, iar lemnul cu care au încercat producătorii să îmblânzească acești tanini și să câștige în complexitate nu a reușit peste tot să-și atingă scopul, ba din contră.

O degustare în care vinurile nu mi-au lăsat deloc o impresie pozitivă, spre deosebire de shirazurile și feteștile negre de mai înainte.

joi, 5 mai 2011

Shirazuri de pretutindeni

Dacă tot am scris despre degustările în orb de Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon, am să scriu puțin și despre prima din seria degustărilor în orb din această primăvară: cea de Shiraz.

A avut loc pe 24 martie la restaurantul Ginger și i-a avut ca participanți pe Alin, Dana și Ionuț, Ghenadie Bobeică și Mircea Niculescu de la Winero, gazda noastră Doru Pencea și ca invitat special pe Alin Lăzărescu de la Heinrig Distribution.

Iată cele 10 vinuri degustate și clasamentul acestora:

După cum se vede, vinurile au fost bune cu excepția Cornas-ului cu defect. Pentru mine cel mai bun vin a fost Shirazul Enira, care a marcat 89 de puncte, un vin complex, cu un final superb. Acesta a fost urmat în topul preferințelor personale de Erotikonul celor de la Crama Oprișor, un vin excelent, cu tipicitate bună, gust intens și o persistență deosebită, în ciuda unei acidități puțin cam ridicate.

Hedonistul 2008 a fost parcă sub ediția 2005, cu un nas intens dar simplu și cu un final dominat de notele lemnoase.

La capitolul calitate-preț, Jinda-Lee cred că a condus detașat la cei numai 20 de lei cât face. Nici Peter Lehmann Barosa nu e mai prejos la cei 37 de lei, dacă ne uităm că de pildă The Hedonist face 93 de lei iar Erotikon bate suta de lei (la Vinexpert cel puțin).

marți, 3 mai 2011

Cabernet Sauvignon din Europa de Est

Pe 27 aprilie a venit rândul Cabernetului Sauvignon de a fi evaluat în orb de cam același grup ca la Fetească Neagră tot la Ginger: Alin, Dana și Ionuț, Ghenadie, Răzvan, Cezar Filip și Doru Pencea (gazdele noastre) și invitații speciali Lorena Deaconu de la Cramele Halewood și Alex Achim de la Domeniile Săhăteni.

Tema a fost a astă dată Cabernetul din Europa de Est, vinurile având reprezentanți din România, Bulgaria, Slovenia și Republica Moldova. Ar fi meritat să includem și vinuri din Ungaria, însă n-a fost să fie. Iată și vinurile, precum și punctajele căpătate:


Pentru cei care deja au observat intrusul, da, s-a strecurat și un vin spaniol, Cassa Vella 2005, care s-a comportat foarte bine ocupând un frumos loc 5. Pentru mine vinul s-a clasat pe poziția de frunte alături de Cantus Primus de la Halewood având un nas nemaipomenit de fin și de plăcut, cum numai Antonius-ul a mai avut.

Cantus Primus m-a încuiat puțin la partea de punctaje, întucât a totalizat 87 de puncte în ciuda mirării mele continue. Vinul a arătat tanini foarte aspri și un final cam scurt, însă a marcat la capitolul tipicitate, intensitate și calitatea aromei și a gustului. Nu-i rău pentru proba cu numărul 13 din concurs!

Antonius a punctat maxim la capitolul armonie, ceea ce se reflectă și în punctajul fruntaș cu care a fost evaluat de toată lumea. Un vin al unui producător drag mie, autor al mai multor vinuri de excepție (deși comercializate un pic prea scump pe piața românească).

Erotikonul de la Crama Oprișor mi-a lăsat o impresie puțin cam de lume nouă, cu note stridente dulci și vanilate, un vin de calitate, corect, însă comercial, fără personalitate. Shirazul din aceeași serie este mult mai reușit.

La fel ca la degustarea anterioară de Fetească Neagră și de data asta m-a uimit performanța mediocră a vinului de la Stirbey: o impresie comercială atât în nas cât și în gură, rotund, însă deficient la capitolul tipicitate. Este posibil să-l fi dezavantajat faptul că a fost al 16-lea vin degustat, când toată lumea obosise deja. Altfel decât mi-l aminteam.

Wine Pricess 2003 a fost o altă surpriză plăcută. În ciuda celor 8 ani toată lumea a fost de părere că vinul mai are încă viață lungă înainte. Un vin masculin, cu tipicitate bună, intens, și-a câștigat 85 de puncte de la mine și locul 4 în clasamentul general.

Per total o degustare foarte reușită, cu vinuri bune și foarte bune, care ne-a făcut să decidem o continuare: Merlot.

luni, 2 mai 2011

Fetească Neagră în orb


Am fost extrem de plăcut surprins de modul în care s-au prezentat Feteștile Negre încercate de grupul nostru (suspecții de serviciu Dana, Ionuț, Răzvan, Radu, Ghenadie, Cezar Filip, Doru Pencea), căruia i s-au alăturat distinșii invitați Aurelia Vișinescu și Alex Achim dela Domeniile Săhăteni și Lorena Deaconu și Dan Muntean de la Cramele Halewood, pe 8 aprilie la Ginger.

Deja începem să avem rezultate bune și constante pe un palier larg de participanți cu acest soi în care ne-am cam obișnuit să ne punem speranțele. Și asta nu poate fi decât un lucru bun.

Am avut la degustarea în orb 12 probe, din care niciuna nu a fost defectă, fapt mai rar întâlnit prin degustările de până acum. Dar să vedem vinurile, clasamentul general și punctajele:


Câteva comentarii:

- proba de Stirbey 2008 a avut ceva probleme, un nas destul de neplăcut ce m-a făcut să cred că sticla a fost cu probleme.
- Hyperion 2010 este un vin încă neîmbuteliat, adus de producător doar ca avanpremieră. Vinul nu și-a încheiat nici pe de parte evoluția și la sticlă va arăta cu siguranță altfel. În acest moment vinul arată un nas atipic de cireșe amare, un gust dominat de fragi/căpșuni și tanini foarte duri pe un fond cam plat. În evoluție.
- Stirbey 2006 (vin vândut exclusiv pe piața externă) pare deja trecut de vârf, dar nu este încă total căzut.
- Hyperion 2009 este un vin frumos baricat, modern, cu note de vanilie puțin cam proeminente.
- La Putere 2009 - foarte lucrat, prea aromat, ceva deficiență de corp, note vag amărui pe final.
- Artizan 2008 - note oxidate în nas, tanini cam prea robuști, destul de netipic, plat, amărui pe final.

Vedeta serii a fost fără îndoială Nomadul 2007 de la Domeniile Săhăteni, care la cei 25 de lei a surclasat vinuri de 149 de lei! Cel mai bun raport calitate-preț din degustare. Pentru mine a fost vinul cu tipicitatea cea mai bună din acea seară.

Feteasca Neagră este clar pe drumul cel bun, să așteptăm să se maturizeze vițele și să apară și alți producători cu alte idei despre cum anume ar trebui să arate acest soi românesc. Atunci să te ții!
Blog Widget by LinkWithin