sâmbătă, 23 iulie 2011

BV by Enira monosoi?

Nu, Mark Dworkin de la Bessa Valley, creatorul superbului BV by Enira, nu a schimbat rețeta vinului, ci eu am dat în Montalcino peste un Brunello care semăna izbitor cu BV-ul. Ceea ce este remarcabil, după părerea mea, este că un monosoi (Brunello este produs din Sangiovese 100%) poate reuși complexitatea unui cupaj creat din 4 soiuri!

Vinul de care vorbim este unul de clasă, obținut într-un an deosebit pentru Toscana, 2004, și se cheamă Brunello di Montalcino, Selezione Gemini, produs de La Serena.

Am avut norocul să-l întâlnesc chiar la el acasă, în superbul wine bar Enoteca La Fortezza di Montalcino situată, așa cum indică numele, chiar în fortăreața medievală din orășelul fanion Montalcino.

Vinul prezintă un nas destul de intens cu note de cireșe negre, prune și vanilie, aluzii de coajă de portocală, gustul este plin, rotund, cu tanini robuști dar superb integrați, note de fructe negre și aceeași portocală în fundal, poate condimente. Final extrem de lung, elegant. O abordare modernă pentru Brunello, dar un rezultat lăudabil.

Deci iată că "lupta" dintre monosoiuri și cupaje nu este nici pe departe câștigată de cele din urmă, ceea ce pentru mine este un fapt îmbucurător: perfecțiunea se câștigă greu, cu multă muncă și ceva geniu, dar să reușești să faci asta dintr-un singur soi de strugure comparativ cu alții care aruncă la bătaie de 3-4-5 ori mai multe, ăsta da meșteșug. Sau să-i spunem artă?

17 comments:

George Mitea spunea...

Esti dragut. Sar mai sunt si alte concluzii care pot fi trase din aceasta coincidenta.

Mircea spunea...

Buna ziua, ne maguleste comparatia cu poate cel mai apreciat vin italian si aici ma refer la Brunello di Montalcino, poate si din cauza ca iei in considerare un an foarte bun pentru Toscana. Oricum va fi foarte dificil sa evaluam BV 2007 peste 3 ani ( diferenta de varsta dintre cele doua vinuri ) pentru ca stocurile noastre sunt foarte mici. Referitor la comparatia intre vinurile obtinute dintr-un singur soi de strugure si cupaje trebuie sa-ti reamintesc ca nu neaparat soiul Sangiovese este raspunzator pentru complexitatea pe care ai gasit-o in Brunello di Montalcino ci mai degraba clona care se foloseste in Montalcino, precum si legile clare de maturare si varsta podgoriilor. Ce punctaj i-ai dat ?

Mircea spunea...

Salut George, una dintre concluziile pe care o trag eu este ca dintr-un cupaj, poti obtine si intr-un an obisnuit, dintr-o vie mai tanara ( cu multe zeci de ani in acest caz )un vin comparabil dpdv al complexitatii si calitatii cu un Brunello dintr-un an de exceptie. Bineinteles ca pot fi mai multe concluzii, hai sa le auzim

George Mitea spunea...

O concluzie care imi vine in minte ar fi ca terroirul e o notiune de marketing. Si ca are o legatura mai stransa cu vinificatorul decat cu soiul/podgoria/tara/ continentul. Am baut pana acum viognier din Argentina, Chenin blanc din Africa de sud, Soave (garganega) din Italia, sauvignon blanc din Chile, viura din Spania, si feteasca regala din Romania care pareau la fel. Sigur cu mici diferente, dar acelasi stil, aceleasi arome dominante. Acelasi lucru pana la urma. De aceea, nu mi se pare de mirare ca un vin italian sa semene cu unul bulgaresc.
Sigur, vorbim despre un cu totul alt nivel al mesteugului, vinuri de
90+ (chiar daca nu am un post dedicat lui, dupa paharul de BV gustat de mine as zice ca 93/94pct n-ar fi exagerate), vinuri mari produse cu mult rabat la cantitate si cu multa maiestrie. In legatura cu monosoi vs cupaj, cred ca tine mai mult de an, de inspiratia vinificatorului. Sa nu uitam insa ca multe asa-zise monosoiuri sunt de fapt monocupaje, adica un cupaj din vinuri din acelasi soi dar vinificate diferit si/sau cu grad diferit de maturare.

Ciprian spunea...

Parerea mea despre BV :) Cu toate ca este un vin foarte bine "mestesugit", dupa un pahar la Goodwine (multumesc pe aceasta cale lui Ghenadie), mi-am zis ca al doilea pahar nu ar mai merge. Este fix acel tip de vin de care fug - greu, caracter supra-copt, super-extractiv, etc. George are dreptate, este un vin in jur de 93 pct, dar mi se pare ca e produs special pt a impusca un punctaj mare. Nu e un lucru rau, doar ca gusturile difera de la un individ la altul :)

Mircea spunea...

Sunt de acord cu tine ca sunt multe exemple in care terroirul este depasit de tehnologiile de vinificatie, in exeplele pe care le dai mai mult ca sigur vorbim despre levuri cu efect aromatic. Insa in cazul comparatiei intre BV si Brunello vorbim despre doua vinuri cu punctaje de 95 puncte Wine Spectator in cazul Brunello si 89 puncte Robert Parker, in acest caz nu cred ca putem sa vorbim de arome de fermentatie, in acest caz terroirul este cel care dicteaza, iar la Bessa Valley avem niste avantaje. Unul este o cantiate foarte mare de calcar in sol ceea ce duce la obtinerea unor vinuri cu o complexitate aromatica foarte mare ( asta pe linga tehnicile de maturare folosite de MARC ), pe de alta parte bobul de strugure creste cam cu 30 % mai mic decat in Bordeaux ceea ce duce la un raport suc / pielita mult mai mic fapt care contribuie iar la o complexitate aromatica foarte mare, dar si la itesitate coloranta.

Mihnea Mironescu spunea...

Ei, dar aici nu discutam BV-ul in sine, ci tocmai comparatia dintre monosoi si cupaj multi-soi, ca sa fac si distinctia de care amintea George.

Mircea are dreptate, un monosoi de super calitate este mult mai vulnerabil (anul de recolta etc.) decat un multi-soi, la care te poti juca din procentaje. Tocmai de aceea un multi-soi (cupaj) se preteaza mai degraba catre industrializare, pentru ca este posibila mentinerea unor parametri aromatici si gustativi de la an la an, ceea ce la un monosoi e aproape imposibil.

Un monosoi reflecta mult mai frumos conditiile din anul respectiv, ceea ce poate fi atribuit insasi notiunii abstracte de terroir (stiu ca nu-ti place, George!).

Evident ca un consumator de va bucura de ambele deopotriva, dar respectul suprem eu l-as purta pentru cel care risca si reuseste o minune in cele mai grele conditii, adica folosind un singur soi!

Ciprian spunea...

Mihnea, de acord cu tine dar...atunci cand reusesti "minuni" cu un monosoi intr-un an dificil, eu as numi asta manipulare din partea vinificatorului :) Este cazul vinurilor moderne. Nu prea mai conteaza cat de prost e anul, ca poti fabrica un vin de calitate. Si aici ii dau dreptate lui Oliver Bauer. Vreau sa simt diferenta dintre un an bun si unul mai putin reusit. Daca aceasta exista, inseamna ca vinul a fost in mare parte lasat sa-si exprime potentialul la acel moment. Sunt de acord cu manipularea dar pana la un punct. Nu vreau sa gust aceeasi chestie an de an, indiferent de conditiile meteo...

In alta ordine de idei, preferatul meu din portofoliul lui Marc, ramane Enira, care mi se pare cel mai echilibrat dintre toate vinurile lui :)

George Mitea spunea...

@Mircea: si eu sunt de acord cu tine ca ambele sunt vinuri foarte bune.
@Mihnea: intr-adevar, vinificatorul acestui brunello trebuie sa fie un mester de clasa.
@Ciprian: ma tem ca discutia asta referitoare la stilul (mai degraba la filosofia) de a face vin e un soi de batman vs superman.

Ciprian spunea...

@George, stim prea bine ca Batman e cel mai tare :))

Ciprian spunea...

Si referitor la comparatia punctajelor dintre acest Brunello si BV, eu sunt de alta parere; cred ca, daca pe BV scria made in Australia sau Spania, ar fi primit mai mult de la Parker :) Nu de alta, dar BV este un vin fix pe gustul ex-avocatului...

Din pacate pentru unii, pe mine nu ma impresioneaza punctajele si nu judec calitatea unui vin doar prin acest filtru. Indiferent de punctaj, trebuie sa se inteleaga faptul ca acesta reflecta, in primul rand, o parere subiectiva a celui care degusta vinul respectiv. Nu-mi place cand cineva argumenteaza calitatea unui vin doar bagandu-mi in fata punctele primite de la cutare sau cutare. E ca si cum mi-ai da citate din Biblie si m-ai face sa cred ca ala e adevarul absolut :D

Mihnea Mironescu spunea...

Ciprian, de acord cu ideea de manipulare intr-un an mai putin bun. Exact asa cred si eu, ca anul trebuie sa se reflecte in vin, iar acest lucru in pret. In anii buni ceri mai mult, iar in cei slabi mai putin pe o sticla. Dar cred ca tocmai aceasta inconstanta sau imposibilitate de a prognoza anumite venituri ii face pe multi sa porneasca pe cupaje, care te ajuta mai mult, cum spunea si Mircea, sa obtii un vin bine apreciat din vie tanara.

Totusi, chiar daca incercam sa ne uitam istoric pe unde s-a incetatenit ideea de cupaj versus monosoi, tot nu putem trage concluzii. Hai sa zici ca in Bordeaux vremea e mai inconstanta, deci au imbratisat ideea de cupaj. Dar asta s-a intamplat si in sud in valea Ronului in zona Chateauneuf, unde arunca traditional 'jdemii de soiuri in cuva aia de fermentatie :-)

Anyway, interesanta discutie. In mod clar, interesante si vinurile care au condus la ea!

alibus spunea...

Sunt de acord cu Mihnea, discutia este una interesanta.

Sunt insa usor contrariat de una din observatiile lui Mircea si anume cea in care spunea ca bobul de strugure din Bessa fiind cu 30% mai mic implica automat un raport suc/pielita diferit.

Comentariul meu, care se datoreaza poate simplei mele slabiciuni pentru matematica, este ca nu e deloc asa.

Explicatia mea e simpla, dar daca nu e corecta astept contraexemple.

Bobul de strugure e in principiu o sfera. Asadar formula pentru volum (suc) si pielita (aria sferei) este aceiasi in Bordeaux, Bessa Valley, Dealu Mare sau Africa de sud.

Avem deci una bucata bob de strugure in Bordeaux cu raza r si una bucata bob in BV cu raza r/3 (aprox. 30% pentru simplificarea calcului)

Raportul intre arie si volum este:

(4*Pi*r^2)/((4*Pi*r^3)/3)=(4*Pi*r^2)*(3/(4*Pi*r^3))=3/r

in Bordeaux si (va las pe voi sa faceti calculele) acelasi in Bessa Valley.
Sper sa nu fi gresit la calcule, dar tocmai asta e ideea de la care s-a inventat numarul Pi, nu?

Ciprian spunea...

Aline, ne-ai dat gata :))

Mircea spunea...

Salut Alin, nu ai gresit, rezultatul matematic este insa R/3, iar cum raza sferei in BV este mai mica decat raza sferei in Bordeaux este clar ca rezultatul este proportional. Marc insa nu din aceste calcule a dedus asta el compara productivitatea si a observat o diferenta care a putut fi justificata doar astfel, cat despre cupaje eu cred ca au aparut din dorinta de identitate si diferenta fata de celelalte vinuri produse intr-un areal relativ restrans, cu un terroir similar, precum si din dorinta de complexitate. La nivel de teorie poate fi si vorba despre securizarea rezultatelor in anii mai putin buni insa nu prea e valabila pentru producatorii care au cupajul " plantat " ( folosesc aceleasi cupaje aceleasi proportii pentru ca asta au plantat ). Vreau insa sa sa-mi spuneti care este raportul dintre vinurile obtinute din cupaje care v-au placut si vinurile obtinute din soiuri vinificate varietal care v-au placut, si ca sa fie mai usor hai sa restrangem doar la vinurile din Romania.

George Mitea spunea...

@Alin: superb! Doar ca filosoful din mine remarca ca in acest caz circumferinta are o grosime.
@Mihnea: ca mi-am adus aminte: cred ca traditional cupajul era baza. Adica ma indoiesc ca lordul englez chiar stia ca haut brionul lui e merlot/cab(sau invers in functie de an). Era vin de bordeaux punct. La fel cum la noi era vin de Dragasani, vin de Cotnari, vin de Nicoresti. Toate erau cupaje. Sau asamblaje, nah. In lipsa tehnologiei moderne era modul natural de a compensa neajunsul. Sigur ca orice regula aregula are exceptiile ei, cum ar fi vinul de Burgundia.

alibus spunea...

@George si tu vii cu fineturi d'astea.

De fapt chiar m-am inselat:
raportul vine 9/r in cazul 2. :D

Blog Widget by LinkWithin