Prietenul Alin a descris sârguincios tot ce ni s-a scurs pe esofage, așa că-i îndemn pe curioși să citească lista acolo. Dana și Ionuț ne-au adus (săr' na!) din Franța de la mama lor două cupaje, din care unul a fost chiar interesant: Belleruche 2007 produs de M. Chapoutier, Cotes-du-Rhones.
Însă gazdele Cezar și Doru au hotărât la un moment dat că-i vremea pentru altceva și au ițit un Passarowitz deschis de vreo 2 zile (deși păstrat la rece, nevidat) și au pus punct degustării. Deși gustasem vinul cu puțină vreme în urmă la degustările de joi de la Casa Presei Libere, și deși și acela fusese decantat vreo oră înainte de a fi împărțit audienței pofticioase, vinul gustat acum a fost o revelație în toată regula. N-am crezut nicio clipă că e posibil să (re)creezi din struguri mirosul inconfundabil dintr-o sfântă biserică. Știți voi, mirosul acela de lumânări, ceară, tămâie și încă ceva... Sublim.
0 comments:
Trimiteți un comentariu